vineri, 30 mai 2008

ZIUA 7

Pe ideea că ...
"Învăţat e omul care nu termină niciodată de învăţat." (N.Iorga) ...în perioada 23 mai -6 iunie 2008 postarea va fi întreruptă, toată atenţia mea fiind îndreptată spre reconsiderarea serioasă a propriului viitor, în condiţiile în care vin din ce în ce mai des întrebări de genul:" Cam ce ştiu eu să fac cu toate notele astea mari?" hmmmm... NIMIC! de ce? pentru că nici nu termini bine de învăţat ceva, că deja e istorie ...şi cu toată graba asta de a "pune deoparte". de a-ti face un viitor....mi-e teamă să nu devenim noi istorie...
Şi de tot zici că mai vin ocazii atunci când nu ştii ce să alegi ...şi crezi că vei visa noaptea dacă hotâtărârea a fost bună sau nu, află că...e mai trist să nu ţi se ofere posibilitatea de a alege, decât să nu ştii care e cea mai bună decizie...
Dacă te trezeşti dimineata şi ştii ce vrei să faci şi chiar faci...atunci vei şti mereu să alegi bine...dar dacă TU te gândeşti că sigur peste câţiva ani vei fi acolo unde vrei...si de fapt nu faci nimic pentru asta ...am sentimentul că cineva va fi acolo, dar nu TU ...
Nu poti să aduni bucăţele o viaţă, dar să vrei să fii un INTREG în fiecare zi...

miercuri, 21 mai 2008

ZIUA 6

Azi nu am chef să mai scriu ceva.










luni, 19 mai 2008

NOAPTE BUNĂ, COPII!

"Legenda spune ca o femeie saraca cu un copil in brate, trecand pe langa o pestera a auzit o voce misterioasa care i-a spus:Intra si ia tot ceea ce iti doresti, dar sa nu uiti ceea ce-i mai important. Aminteste-ti ca dupa ce vei iesi poarta se va inchide pentru totdeauna. Asa ca profita de aceasta oportunitate, dar nu uita ce-i mai important.Femeia a intrat in pestera si a gasit multe bogatii. Fascinata de aur si bijuterii, a asezat copilul pe o stanca si a inceput sa stranga de zor tot ce putea duce.Vocea misterioasa i-a vorbit din nou: “ Ai doar 8 minute!”Cand au trecut cele 8 minute, femeia, incarcata cu aur si pietre pretioase, a fugit afara din pestera si poarta s-a inchis.Atunci si-a amintit ca a uitat copilul inauntru, iar poarta s-a inchis pentru totdeauna.Bogatia a durat putin, iar disperarea pentru totdeauna.La fel se intampla de multe ori si cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru a trai in aceasta lume si o voce ne aminteste mereu:” Nu uita ce e cel mai important!”Si cele mai importante sunt valorile spirituale, familia si copiii, viata, educatia, bunul simt, reputatia, dragostea, adevarul si demnitatea de om.In schimb castigurile, bogatia, placerile materiale ne fascineaza intr-atat incat uitam de ceea ce e mai important.Asa ne risipim timpul si dam la o parte esentialul: “ Bogatia sufletului.”Sa nu uitam niciodata ca viata in aceasta lume trece repede si ca moartea vine cand ne asteptam mai putin. Iar cand poarta vietii se inchide pentru noi, nu ne mai folosesc la nimic regretele.Traim intr-o lume de probleme, nelinistiti, si toate numai pentru ca am uitat ce e cel mai important: “Bogatia sufletului!”

LECŢIA DE VIAŢĂ-2

FILM:"Human trafficking"
E apărut de aproape un an, dar tema e mereu de actualitate: traficul de fiinţe umane. Filmul, intitulat „Human Trafficking” este unul artistic, cu Mina Sorvino si Donald Sutherland in rolurile principale şi a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA si prezintă, în principal, drama femeilor din Europa de Est care, în căutarea unei lumi mai bune, ajung victime ale traficului de fiinţe umane. Poveştile prezentate de-a lungul peliculei sunt inspirate din cazuri reale şi unele scene sunt şocante. Pelicula este destul de violentă, rămâi o perioadă marcat gândindu-te că poţi oricând să fii una din victimele acelor "oameni" ce cred că viaţa unui om este o "marfă" cu care poţi face ce vrei. E crud ce se intamplă intr-o lume asa numită civilizată când oameni cu fel de fel de interese trec de orice principii şi valori(pe care de altfel nici nu cred că le-au avut vreodată), pun stăpânire pe trup si zdrobesc orice strop de mandrie sau decenţă ale unei persoane, pentru a servi plăcerilor scârboase şi neomeneşti ale unor indivizi plini de ei si de bani, care nu au curajul să îşi recunoască frustrările şi devierile comportamentale si se ascund in spatele unor birouri si functii importante.
Aproximativ 800 de mii de persoane sunt traficate anual în lume, SUA fiind una dintre cele mai mari pieţe pentru sclavia sexuală din lume. Foarte mulţi dintre cei traficaţi sunt din Europa de Est, fenomenul fiind o consecinţă a tranziţiei care a avut loc în Europa de Est în ultimii ani.
In lume, există proiecte de intervenţie pentru prevenirea traficului de fiinte umane,in special în ţări foarte afectate, cum ar fi : Hong-Kong, Indonezia, Malaysia, Noua Zeelandă, Filipine, Singapore, Koreea de Sud, SUA. Sărăcia şi lipsa din economie transformă femeile şi copiii în victime ale traficanţilor, asociaţi cu organizaţii criminale internaţionale.Devin vulnerabili la false promisiuni, primind joburi in alte ţări, devenind ulterior victime fără acte sau posibilitatea de a riposta in vreun fel datorită ameninţării cu moartea a familiei. In timp ce copiii şi femeile sunt exploatati in special in scop sexual, traficul de fiinţe umane include si persoane care sunt folosite in mariaje "forţate" sau exploatate in activitati domestice (cersitul este o forma de trafic de fiinte umane). De aceea e nevoie de interventii speciale.Tailanda este una dintre ţările care a trecut la legi foarte aspre celor implicaţi în sex cu minori.Comisia Nationala de Aparare a Femeilor, a iniţiat o campanie de imagine publicând postere cu un copil ce spune: "tatăl meu nu merge la prostituate".In China, Consiliul de Stat, comisiile locale si agenţiile de guvern se incearcă combaterea traficului de fiinţe umane de la cel mai jos nivel .Peste 110 ţări au semnat Protocolul de prevenire , combatere şi pedepsire a traficanţilor de persoane, in special copii si femei ce suplimentează Convenţia de la Palermo impotriva crimei organizate.
Este foarte greu să opreşti acest tip de trafic, mai ales în condiţiile în care sunt interese materiale foarte mari, iar cererea este una pe măsură, fără a mai vorbi de faptul că multe din autorităţile ce ar trebui să stopeze aceste cazuri, pe sume considerabile inchid ochii...nimeni nu se gândeşte că în locul acelor copii sau femei, pot fi cei dragi..văd doar o bucată de carne şi bani...mulţi bani..
Imaginile nu pot inlocui cu siguranţă un minut din suferinţa sau umilinţa pe care le trăiesc aceste persoane, dar e mai bine să previi un lucru pe care îl vezi, decât să treci peste un lucru pe care l-ai trăit...

videosursa:click

Viaţa unui om nu are preţ...se spune...dar cred că e prost înţeleasă de unii expresia....in condiţiile în care nu dau doi bani pe ea...

ZIUA 5

CUTREMURUL DIN CHINA
Când omul devine neputincios...







sursa foto: MEDIAFAX
Cel mai violent seism produs în China în ultimii 30 de ani s-a soldat cu moartea şi dispariţia a zeci de mii de persoane, în regiunea de sud-vest, echipele de intervenţie căutând în continuare printre dărâmături în încercarea de a descoperi supravieţuitori.Armata şi echipele de intervenţie au încercat să ajungă în zonele sinistrate pe cale aeriană, fluvială sau terestră.
Cea mai mare grabă de a ajuta China de către Japonia a avut loc imediat după cutremurul ce a avut loc, când trupe de ajutor din Japonia au acţionat în Chongqing, o zonă din China, cunoscută pentru puternicele sentimente anti-Japonia.După câteva zile de întarziere, 61 de japonezi experţi în cutremure au primit permisiunea de a intra în China, aducând victimelor bani şi ajutoare.Deşi guvernul din China a fost precaut cu privire la primirea Japoniei, populaţia a cerut disperată ajutorul lor, manifestând la sosirea lor o atitudine de recunoştinţă şi deloc negativistă, aşa cum era cu puţin timp în urmă.
"Ii uram pe japonezi.Au omorât foarte mulţi chinezi cu mult timp inainte.Chiar dacă nu sunt mulţi in trupele care au venit să ne ajute, vreau să le mulţumesc.Aş dori să se dezvolte o prietenie permanentă între Japonia şi China." declara o victimă a cutremurului.
"Toţi oamenii ar trebui să ştie că umanismul poate depăşi orice barieră.După această calamitate, tindem să fim mai empatici şi mai atenţi când ceea ce am păţit noi se întâmplă şi în alte ţări.De aceea Japonia, ca urmare a cutremurului din 1995 e mai sensibilă decât multe alte ţări din lume."Chiar dacă relaţiile dintre cele două ţări nu sunt atât de bune,chinezii ar trebui să fie recunoscători japonezilor.Comparativ cu celelalte ţări precum Korea, Indonesia, Malaysia, Vietnam şi celelalte ţări ex-socialiste din Europa,care nu au trimis nici măcar un cuvânt, Japonia este de apreciat.Pe de altă parte, zona cutremurului, este şi cea în care s-au disputat conflictele din cel de-al doilea razboi sino-japonez(1931-1945) si de asemeni zona cu cele mai puternice atitudini si sentimente anti-japoneze.Dar, trecând peste probleme politice şi anumite scopuri diplomatice, există un ajutor sincer atunci când vezi că ceilalţi până atunci consideraţi duşmani, fac tot ce le stă în putere,trecând peste barierele nţionalităţii pentru a ajuta oamenii care sunt în suferinţă; sentimentul datoriei morale depăşeste aşa orice resentiment, putând astfel inlatura orice ostilitate intre cele doua tari. Chinezii ar trebui să uite ce s-a intamplat in trecut pentru că acum au in faţă o altă Japonie.Nu huidui Japonia pentru ca aşa ai fost educat, sau ca urmare a unor prejudecăţi; mai intâi priveşte cu ochii, pentru a şti care e adevărul azi." declară un japonez.
sursa ştire: REUTEURS
Uneori suferinţa oamenilor, propria experienţă dureroasă, te învaţă importanţa persoanei de lângă tine si constientizarea faptului ca suntem prea mici ca sa ne preocupăm in viaţă doar de ridicarea unor lucruri mari...
La fel de bine se spune sa iti pazesti prietenii pentru ca intr-o zi ar putea sa iti devina cei mai mari dusmani, la fel cum e bine sa iti tii prin preajma dusmanii, pentru ca intr-o zi ar putea sa iti devina cei mai buni prieteni.
Nu ne dam seama cat face puterea fiecărui om laolaltă..dar Doamne fereşte să devină tot mai dese astfel de catastrofe ....nici mila şi nici ajutorul unei lumi intregi nu vor mai face faţă...ne place să credem că ce e rău e o pedeapsă ...şi ce e bun ni se datorează întru totul nouă..dar stim bine ca nu e aşa şi că siguranţa nu mai inseamnă demult bani, case cu etaj, maşini, poziţii sociale sau conturi în bancă...

marți, 13 mai 2008

NOAPTE BUNĂ, COPII!

BATRÂNUL ŞI NEPOTUL
A fost odată,tare demult,un batrân...El locuia cu fiul său, cu nora şi nepotul.Intr-o zi soţia fiului ii spuse:"Auzi dragă, hai să ii amenajăm un loc în grajd tatălui tău că aici ne incurcă... Aşa o să avem mai mult spaţiu...", soţul iniţial nu a vrut, dar până la urmă se lăsă convins.Cu un cârlig de lemn îl luară pe Bătrân si îl transportară in grajd.Copilul care asistase la toată scena, se duse şi luă cârligul de lemn şi îl puse foarte bine în casă. Tatal văzându-l îl intrebă :- La ce iţi trebuie acel cârlig ?- Pai, acum nu imi trebuie dar, şi tu vei ajunge ca tataie, şi atunci cu siguranţă imi va trebui,raspunse copilul...In urmatoarea clipă, Bătrânul fuse adus inapoi in casă şi trăi cele mai frumoase clipe!



LECŢIA DE RELIGIE- 1

DIN ZICERILE PARINTELUI ARSENIE BOCA
explicate de Pãrintele Teofil Pãrãian

"Mã, nu toti din lume se prãpãdesc, nici toti din mãnãstire se mântuiesc"
Avea o putere de sintezã deosebitã, o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. Când îi puneai o problemã, el imediat avea rãspunsul. Si de la el au rãmas si cuvinte scrise, în manuscrisele lui. De pildã, cînd l-am întîlnit eu pentru prima datã, mi-a si spus un cuvînt, o formulã. Zice: "Mã, nu toti din lume se prãpãdesc, nici toti din mãnãstire se mântuiesc". "
"Nici abuzul, nici refuzul"
In legãturã cu sexualitatea în familie, Pãrintele Arsenie zicea: "Nici abuzul, nici refuzul".
"Cu mine de douã ori trebuie sã se întâlneascã omul…"
Pãrintele zicea cã de douã ori trebuia sã se întâlneascã omul cu el: o datã când îi spune si a doua oarã la moarte, sã-­i spunã dacã a fãcut ce i­-a spus. Foarte corect! Ce rost are sã meargã cum merg unii cã sã-­i spunã unul, cã sã-­i spunã altul, cã un cuvânt de folos, cã nu stiu ce… si ­apoi adunã la cuvinte de folos si nu împlineste nimic!
"Cine face curte, nu face carte"
"Nasteti-vã sfinti!"
Pãrintele Arsenie îi îndemna pe oameni sã nascã sfinti. Bineînteles cã pentru a naste sfinti trebuie sã fii sfânt sau trebuie sã tragi de tine spre idealul sfinteniei. Si cînd începem sã ne ocupãm de noi însine, putem sã ne cunoastem, sã aflãm negativele noastre, sã cunoastem încãrcãtura datã de altii si pusã în noi, s-o rezolvãm, dar aceasta cere timp si ostenealã.
"Sã-ti feresti capul de frig si de prostie!"
E un cuvânt care meritã sã fie ştiut şi urmat, el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi, tuturor celor care vreau sã braveze si nu se gândesc la urmãrile pe care le pot avea, spre rãul lor, niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate.
"În mintea strâmbã si lucrul drept se strâmbã"
Mintea se strâmbã în urma patimilor si se îndreaptã pe mãsura curãtirii de patimi. Când mintea se îndreaptã, vede lucrurile drept, deci asa cum sunt ele. "In mintea strîmbã si lucrul drept se strîmbã". Asta le place la multi, am bãgat de seamã cã le place. Cînd le spun cã Pãrintele a zis cã "în mintea strîmbã si lucrul drept se strâmbã", oamenii rţd în general. De ce râd? Pentru cã îsi dau seama cã asa e. Numai cã e greu sã stii cînd ti-e mintea strâmbã.
"Cea mai lungã cale este calea care duce de la urechi la inimã"
Cea mai lungã cale este calea care duce de la urechi la inimã, adicã de la informatie la convingere. Oameni de informatie religioasã sunt mai multi decât cei ce au convingeri religioase. E necesarã si informatia, care adeseori se face prin auzire. Dar a rãmâne la informatie înseamnã doar a fi la începutul drumului "la urechi". Pânã la inimã mai e o cale lungã, "cea mai lungã cale".
"Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse"
Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvânt asemãnãtor, cu circulatie mai ales în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". Pãrintele a fost întotdeauna pentru optimism, pentru bucurie, credinta noastrã fiind "izvor de bucurie", crestinismul fiind "religia bucuriei".
"Bobul lui se preschimbã în tãciune, iar el se crede grâu nedreptãtit"
Asa caracteriza pãrintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune si care nu cautã si nu primeste îndreptarea, ci îsi explicã el mai bine cele pentru sine condamnînd pe cei ce vreau sã-l îndrepte. Inceputul oricãrei îndreptãri este sã-ti recunosti greseala. "Cînd greseala s-a fãcut în tine asezare si adevãr" – cînd o ai ca deprindere si o mai si justifici – atunci "nu mai e gresealã ci e pãcat de moarte". Intr-o astfel de situatie, cel ce se crede a fi drept, fãrã sã si fie de fapt, nu mai e bob de grâu, ci doar tãciune.
"Mustrarea învinge, dar nu convinge"
Este si aceasta o cugetare la care e bine sã luãm aminte. Are si mustrarea rostul si puterea ei, dar ea, ca constrângere, doar învinge, însã de convins nu convinge. De la învingere pânã la convingere e o cale lungã; poate tot atât de lungã cât cea de la informatie la convingere, cât cea de la urechi la inimã.
"Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pãcãtos este mai mare decît iubirea celui mai mare sfânt fatã Dumnezeu"
Pãrintele Arsenie a zis o vorbã cât lumea asta de mare – ba mai mare decât lumea asta! si anume o zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fatã de cel mai mare pãcãtos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fatã de Dumnezeu”. Nu poate iubi un sfânt pe Dumnezeu, cât ar fi sfântul de mare, cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pãcãtos; si-l asteaptã; si vrea sã-l primeascã; si aleargã înaintea lui, dupã cum citim în pilda cu fiul risipitor, unde se spune cã tatãl nu l-a asteptat pe fiul care se întorcea; l-a asteptat într-un fel, dar când l-a vãzut cã vine nu l-a mai tinut locul: a alergat înaintea lui, ca sã-l primeascã, sã-l îmbrãtiseze, sã-l sãrute, sã-l ajute, sã-l aseze iarãsi în starea din care a plecat. Pentru cã din inima lui fiul n-a plecat niciodatã! El a rãmas în inima tatãlui asa cum rãmânem noi în inima lui Dumnezeu, în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în inima Maicii Domnului, oricât de depãrtati am fi, oricâte rele am face. Pânã trãim în aceastã viatã Dumnezeu nu ne pãrãseste. Noi putem sã pãrãsim pe Dumnezeu, dar Dumnezeu nu poate sã ne pãrãseascã pe noi.
Cu o astfel de afirmatie, pãrintele ne dã încredere în bunãtatea lui Dumnezeu, în iubirea lui Dumnezeu fatã de noi, pãcãtosii, cãci se afirmã si în rugãciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici, cã mila lui Dumnezeu este tot atât de mare, tot atît de infinitã, cum este de infinitã si mãrirea Lui, de vreme ce se spune: "Cã precum este mãrirea Ta, asa este si mila Ta". Cuvîntul spus de pãrintele Arsenie, în formularea de mai sus, ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul, prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pãmîntului atât de mare e bunãtatea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. Cât de departe e Rãsãritul de Apus, atâta a depãrtat El de noi fãrãdelegile noastre. Cum miluieste un tatã pe copiii sãi, asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Ps. 102, 10-13).
"Ajutati-mã sã vã pot ajuta"
Asta înseamnã cã nu cel care vrea sã te ajute te ajutã cel mai mult, ci tu esti cel care poti sã fii ajutat. Dacã esti deschis spre ajutor te poate ajuta omul de lângã tine si omul superior tie; dar dacã nu-l recunosti superior, ba, dimpotrivã, îl judeci si-l calci în picioare, atunci nu te poate ajuta, pentru cã omul este fiinta care poate zice nu, si zice nu!
"Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate"
Zice pãrintele Arsenie Boca referindu-se la trup, "fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate".
"Să ai întelegere fatã de neputinta omeneascã"
Am fost odatã la Pãrintele Arsenie Boca – Dumnezeu sã-l odihneascã! la Bucuresti, cu un student la teologie de atunci, care acuma-i preot – au trecut anii peste toti de-atunci… a fost asta în 1965, si Pãrintele vorbind cu el, desigur sã aud eu, i-a spus un cuvânt care mi-a rãmas mie pentru cealaltã vreme a vietii mele si cred cã si pentru vesnicie. N-am sã-l uit niciodatã! Zice: "Uite, mãi frate. O sã fii preot. Sã fii întelegãtor fatã de neputinta omeneascã!” Nici nu vã puteti închipui cât m-am gândit eu la cuvintele acestea, de atunci încoace; cât le-am urmãrit în viata mea si în viata oamenilor. Si mi-am dat seama cã neputinta omeneascã e o realitate. Sunt atâtia oameni rãi în lumea asta, si nici ei nu vor sã fie rãi… Si-s rãi, si noi trebuie sã întelegem rãutatea lor de pe pozitia noastrã, din situatia noastrã. Sã întelegem cã ei nu pot mai mult, cã ei ei însisi sunt nemultumiti de rãutatea lor – "Pe cel rãu rãutatea îl ucide”, îi scris în Psalmi: "pe cel rãu rãutatea îl ucide”, îl nimiceste, rãutatea îl nemultumeste. Pomenirea de rãu spun pãrintii cei duhovnicesti cã e o rãutate fãrã margini, e o rãutate ca o ruginã care mãnâncã fierul, asa mãnâncã sufletul; rãutatea-i cui înfipt în suflet. Pomenirea de rãu, nemultumirea, neiertarea este viermele mintii. Un pãrinte spune cã "rãul sã-l scrii pe apã”.


luni, 12 mai 2008

LECŢIA DE VIAŢĂ-1

Uite-aşa aş vrea să mor...

deşi se spune că bărbaţii sunt de pe Marte şi femeile de pe Venus...dacă ne-am întâlnit pe Terra...inseamnă că ...totuşi ...putem supravieţui laolaltă....nu?
cu mici probleme...dar ...ce gust ar avea viaţa fără sare şi piper?...


Common conversation.....

Boy: we were invited to drinks at John's this weekend.
Girl: And you accepted without asking
me?!
B: No, I said I'd check with you first.
G: Great, now everyone will think that I am some control freak and that you can't make a decision without asking me first.
B: No, I just said to John, without anyone else present, that it would probably be a runner unless you had other plans.
G: Right. So now, if we don't go, it will all be my fault.
B: I don't think it's about "fault", if you have a prior engagement, then we can say that.
G: Well, anyway, we can't go.
B: Why not; are we doing something else?
G: No John's wife hates me.
B: Really?
G: Well duh, it's obvious.
B: Never noticed; did you two have a fight?
G: Well, no.
B: Did she say something?
G: No.
B: then what is it.
G: it's just a feeling I have; I know she hates me.
B: But she said to me just last week that she enjoyed that weekend we all went away together over the summer.
G: See! Bitch.
B: erm. What?
G: Typical. Take her side!
G:B: Side? What fucking side are you talking about?
G: Don't shout at me.
B: I'm not shouting.
G: You always do this.
B: do what?!
G: You accuse me of being in the wrong and irrational.
B: I said nothing of the sort!
G: It's not what you said, it's the way you said it.
B: Can we get back on track here. Why doesn't she like you.
G: okay, I'll tell you; it's because I'm prettier that she is.
B: No you're not. . . . Fuck..

Bineee..recunosc..mai avem puţin de lucrat la "chestiuni minore", cum ar fi interpretarea corectă a unor cuvinte... sau.... comportamente...dar ...foarte puţin...inobservabil...ca şi rezolvată....problema...:-"

CONCERT GORAN BREGOVIC

Vinerea aceasta am fost la concert cu Goran Bregovic.Pe o scală de la 1 la 10: .....11!!De mult nu am mai văzut un spectacol în aer liber care să îmi placă aşa mult ....şi la care să şi dansez... a meritat mica escapadă de vreo 2-3 ore de proiectele ce oricum urmau a-mi ţine companie întreaga noapte ....
ce mi-a placut cel mai mult e că omul acesta are o privire cum vezi la puţini din cei ce urcă pe o scenă..o privire aşa liniştitoare şi senină ..care spunea tot despre cât de mult îi place ceea ce face...ştia chiar şi 3 cuvinte în română : hop şi-aşa; la atac ...pronuntat "la ataque " :D şi noroc...

Vizionare plăcută!

video

video

video

video

ZIUA 4

Pangea Day...mda....
şi ...
Hristos a inviat!
de când am lipsit...s-au intâmplat multe....se intamplă de fapt zi de zi..ei dar..cine să le vadă?că doar facem ochi dimineaţa cât să vedem ce bem NOI, ce mâncăm NOI, ce haine să punem pe NOI...si Slava Domnului...unii au ce vedea...din abundenţă...restul, Dumnezeu cu mila....că doar aşa se zice prin bătrâni,nu?
apropo de bătrâni şi de alte vremuri...ce se întâmplă cu ţara asta? cu lumea asta? pe 10 mai a fost Pangea Day-o zi a tolerantei, a acceptarii diversitatii şi evenimentul presupune realizarea unui festival de film ce are ca principal scop "folosirea puterii filmului pentru a aduce lumea impreuna macar pentru cateva clipe."Motivul pentru care se numeste aşa, porneste de la denumirea pe care o purta Pământul la începuturi când acesta era un singur continent, numit Pangea si inconjurat de un singur ocean. Faceti un mic experiment si inchipuiti-vă că sunteti in spatiu si Pamantul nu e asa cum il stiti voi, cu oceanele pe care le stiti, continentele...diferentele acelea de nuanţă care te ajuta să ştii ce se afla acolo...inchipuiti-va că ar fi o pată neagră, uniforma sau alba,cum vreti...dar totul sa fie o culoare ...numai una....şi totul ar fi LA FEL...Cum ar fi? eu cred că trist ...si atunci de ce tinem atât de mult ca ceilalţi să fie ca noi şi acceptăm atât de greu ceea ce e diferit? de ce ne trebuie o zi in care să simulăm că simtim ceea ce simt şi alţii când stim că e imposibil, cum poţi şti cum e să nu ai , când ai, să nu vezi, când vezi, cum e să iţi fie frig, când iţi e cald, să ştii cum e să fii negru, cand eşti alb??nu spun că nu e un lucru bun să incercam sa aducem oamenii laolaltă pe această cale, dar la ce ajută dacă până la urmă, fiecare se intoarce acolo unde ii e locul, mai bun sau mai rău? nu ar trebui să ne fie ruşine să stăm şi să ne uităm ce se intamplă în alte locuri şi să plecăm acasă, lăsând de fapt, lucrurile la fel? eu cred că ar trebui...de când a privi ce se intampla cu cineva sau a-ti parea rău schimbă vieţi? Poate dacă am schimba locurile cu adevărat, ca-n poveşti precum PRINT SI CERSETOR...ar fi ceva...dar sa fim seriosi ..Cine în ziua de azi ar vrea să îşi schimbe viaţa cu cea a unui cerşetor? intrebare retorică...
cam cum e să fii altfel? cred ca într-un fel sau altul fiecare e ALTFEL in ochii celuilalt, dar mai rău e când te trezeşti într-o lume in care îti dai seama că ORICE ai face rămâi ALTFEL pentru că mereu se găseşte CINEVA care să îţi amintească care e LOCUL tau...ce bucurie,nu? mda..
nu o astfel de zi schimbă convingeri, stereotipuri, prejudecăţi, ambiţii...eşti părinte, bunic,frate sau soră ...EDUCĂ...nu aştepta o zi care să te înveţe ceva...sau să îi înveţe pe cei de lângă tine...
aveti mai jos linkul unei pagini cu o lecţie de discriminare ...pentru cei care au răbdarea de a vedea cât de uşor poţi sfărâma imaginea unui om despre el...aşa ...cât pocneşti din degete...Al naibii cât de uşor în lumea asta fiecare îşi pune amprenta pe viaţa celuilalt.. ..păcat că în astfel de cazuri nu se sterge la fel de uşor ca şi cerneala obişnuită....ia un pic mai mult să se steargă...cam... NICIODATĂ!!! in viaţa reală...

NO COMMENT...
video

se pare că fericirea se oferă pe bucăţi unora..